În 2026 se împlinesc 150 de ani de existență a teatrului evreiesc la nivel mondial, 150 de ani de la primele reprezentații ale primei trupe de teatru care a jucat în limba idiș (înființată de Avram Goldfaden, în 1876, la Iași). Cu acest prilej, și având în vedere prezența Muzeului Teatrului Evreiesc în România în structura Casei Muzeelor, deschidem o expoziție foto-documentară dedicată actorilor Sarina Krauss și Fritz Braun, angajați ai Teatrului Evreiesc de Stat din Iași între 1952-1962, apoi ai Teatrului Fantasio din Constanța.

Sarina Krauss (16 aprilie 1934 – 27 august 2013) și Fritz Braun (28 decembrie 1932 – 9 martie 1995) au fost mai întâi colegi la Teatrul de Animație Licurici din Bacău, pe urmă la Teatrul Evreiesc de Stat din Iași, pe urmă la Teatrul Fantasio din Constanța. Spre sfârșitul anilor 50, din colegii au devenit și soț și soție, iar unicul lor fiu, Hardy, a venit pe lume în ziua de 31 ianuarie 1963, ziua în care s-a desființat TES Iași.

Cât au jucat la teatrul evreiesc, din pricina staturii, dar și a tinereții lor, primeau frecvent roluri de copii și adolescenți: „Jucând un copil, Sarina Kraus a dovedit sensibilitate și capacitate de a adânci un personaj.”; „Celălalt personagiu important al piesei, Mașenca, este interpretat cu talent de Sarina Kraus. Reușite sunt mai cu seamă momentele de ingenuitate ale fetiței, de suferință copilărească și de vioiciune.”; „E un merit incontestabil al teatrului și în special al tov. Izo Shapira (n.m. – directorul TES Iași), faptul că pe scenă apar mereu cadre noi de actori, elemente tinere care promit – cum sunt Sarina Kraus și Fritz Braun – precum și faptul că se urmărește în acelaș timp perfecționarea continuă a artiștilor și în domeniul direcției de scenă.”.

Sarina, cu deosebire, era adesea distribuită în spectacolele din repertoriul evreiesc și primea cronici elogioase pentru interpretările ei: „Sarina Kraus a creionat personajul cu expansivitate și spontaneitate.”; „De efect pentru desăvârșirea ansamblului spectacolului au fost și dansurile executate de Nuți Grunea ca și cântecul lui Sarina Krauss.”

După cum, lui Fritz Braun i s-a potrivit mai bine teatrul de revistă, făcând o carieră frumoasă la Constanța: „Foarte amuzant, Fritz Braun. El a demonstart știința spunerii și expunerii cupletelor, a schițat pitoresc variate tipuri comice.”; „În Săracu Gică a fost distribuit în două roluri realizate cu mijloace comice de cea mai fină substanță.”.

Tot succesul de la Teatrul Fantasio i-a adus lui Fritz Braun și rolurile din cele două filme: B.D. la munte și la mare, 1971 și Nu filmăm să ne amuzăm, 1974. În cel de-al doilea, într-un rol episodic, apare și Sarina Braun.

*

Expoziția este amenajată în Sala Interactivă a Muzeului Teatrului Evreiesc în România, devenind astfel parte a circuitului de vizitare. Vor fi aduse pentru prima dată în fața publicului fotografii originale cu cei doi actori (portrete, instantanee din timpul spectacolelor sau imagini de familie), programe de sală ale TES Iași și ale Teatrului Fantasio, manuscrise cu cântece transcrise din idiș și fragmente din piesele în care au jucat Sarina Krauss și Fritz Braun. Cadrul pentru toate acestea sunt pereții tapetați cu afișe, care invită vizitatorul la o incursiune aproape „nesfârșită” în lumea teatrului evreiesc și a repertoriului său.

„Reconstituiri – Sarina Krauss și Fritz Braun” va fi vernisată în 5 aprilie 2026, la ora 15.00, avându-l ca invitat pe fiul actorilor, Hardy Braun, care va veni special din Canada pentru a sărbători alături de noi cei 150 de ani de teatru evreiesc și, implicit, sau mai ales, cei 10 ani în care părinții lui au interpretat personaje în piesele din repertoriul Teatrului Evreiesc de Stat din Iași. Expoziția poate fi vizitată la Casa Muzeelor în perioada 7 aprilie – 31 decembrie 2026, de marți până duminică, în intervalul orar 10:00-17:00 (16.30 – eliberarea ultimului bilet de vizitare).

*

„Reconstituiri – Sarina Krauss și Fritz Braun” este al treilea proiect expozițional din seria celor dedicate Muzeului Teatrului Evreiesc în România, după cel din 2024, despre Max Tărnăuceanu, și cel din 2025, despre Marcel Finchelescu. Ideea acestei expoziției anuale este de a readuce în atenția publicului un artist al scenei evreiești, și în mod special a actorilor care au jucat pe scena Teatrului Evreiesc de Stat din Iași.
Curator: Nicoleta Dabija
Concept expozițional: Corina M. Irimiță
Concept afiș: Radu Neacșu

Expoziția poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10:00-17:00 (16:30 – eliberarea ultimului bilet).

Intrarea este liberă.

Parcare: În apropiere.

Muzeul Național al Literaturii Române sărbătorește Ziua Copilului – 1 iunie, la Casa Muzeelor, prin expoziția „Oracolul – Capsula de Hârtie” și vă invită la vernisajul acesteia vineri, 12 iunie 2026, ora 15.00. Invitat să vorbească despre obiectele expuse va fi Dan-Alexandru Săvoaia, Asist.univ.dr. la Facultatea de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași. De asemenea, vernisajul va conține un moment coregrafic susținut de Daria Spetcu, Elena Plop Luis, Catrinel Grosu și Miruna Tătaru, coordonate de dr. Giuseppe Torboli, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași.

„Oracolul – Capsula de Hârtie”, deschisă la etajele I (Foaier, Sala „Sofia Nădejde”, Sala „Hortensia Papadat-Bengescu”) și II (Foaier, Muzeul Copilăriei în Comunism – sala de clasă), aduce în fața dumneavoastră, din inventarul colecției fraților Cristian și Mihail Dumitru, fondatorii Asociației „Muzeul Jucăriilor” din București, obiecte care fac referire la o perioadă de peste 100 de ani, sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului XX, anii dictaturii comuniste din România. Ele sunt adevărate „fragmente de istorie socială”, care ne oferă o imagine detaliată a unei perioade istorice, din punctul de vedere al celor care au traversat acele vremuri. Ne permit, totodată, să înțelegem mai bine obiceiurile sociale, preocupările cotidiene, idealurile și frământările tineretului din fiecare deceniu, dar și cum istoria și politica influențau viețile oamenilor într-un mod profund.

Crâmpeiele de istorie prezentate în expoziția „Oracolul – Capsula de Hârtie” invită la conștientizarea diferenței între normalitatea deceniilor (nu) demult trecute și normalitatea zilelor noastre. Și, poate, balanța se va înclina spre astăzi, când generațiile tinere se bucură de o societate liberă și democrată, de o tehnologie tot mai evoluată, de o existență în care visurile nu mai sunt doar pe hârtie.

Expoziția, curatoriată de Cristian Hatmanu, poate fi vizitată în perioada 31 mai – 31 octombrie 2026, de marți până duminică, între orele 10:00-17:00 (16:30 – eliberarea ultimului bilet).

Parcare: În apropiere.

Evenimentul „Mergeți în sufletul meu!”, organizat de Muzeul Național al Literaturii Române în colaborare cu site-ul cultural ar7e și Fundația CODA Farmecul Tăcerii București, dedicat comemorării victimelor Pogromului de la Iași – 85 de ani, a avut loc la Casa Muzeelor, în data de 29 iunie 2026.

Maia Morgenstern și Cabiria Morgenstern au interpretat personajele din spectacolul-lectură, o dramatizare semnată de Nicoleta Dabija și o scenografie de Corina M. Irimiță, după romanul „America de peste Pogrom” de Cătălin Mihuleac.

Filmat integral de echipa ar7e, acesta devine subiectul unei expoziții video-performative, care va rula pe tot parcursul anului 2026, în foaierul de la Parter al Casei Muzeelor, în memoria victimelor Pogromului de la Iași.

Interpretarea în limba semnelor române pentru persoanele cu deficiențe de auz este asigurată de Gabriela Ionescu, de la TVR Iași.

Expoziția, curatoriată de Nicoleta Dabija, poate fi vizitată în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2026, de marți până duminică, între orele 10:00-17:00 (16:30 – eliberarea ultimului bilet).

Parcare: În apropiere.

20.08.2026, ora 18.00, în Păcurari 108

„Dincolo de pânze. Atelier de creație”, de Lăcrămioara BERBECI

Curatoare: Dana LUNGU & Manuela OBOROCEANU

Prezintă: Marinela RUSU

Progam de vizitare a expoziției: zilnic între 16.00 - 20.00

ArtEast Gallery, Păcurari 108

Parcare: În apropiere

Două genii care au schimbat istoria artei. Un singur bilet. Din 22 august, MINA Iași prezintă două noi spectacole imersive dedicate lui Rembrandt și Leonardo da Vinci.

Descoperă universul lui Rembrandt, artistul care a transformat lumina într-un limbaj vizual și care s-a pictat pe sine de aproape 90 de ori.

Pătrunde apoi în mintea lui Leonardo da Vinci, pictor, inventator și om de știință cu idei care și-au depășit epoca cu secole.

Acces la ambele spectacole cu un singur bilet

MINA Iași, Bulevardul Primăverii nr. 2, în spatele magazinului Jumbo

Rezervă biletele pe minamuseum.com

Programul de vizitare: https://www.minamuseum.com/ro/program/

Parcare: În apropiere

Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi – FILIT, care va avea loc în perioada 21-25 octombrie 2026, lansează apelul de recrutare a voluntarilor. Înscrierile se pot face completând formularul disponibil pe site-ul festivalului, aici, până la data de 7 septembrie 2026.

După selecție, care se va încheia în luna septembrie, voluntarii vor fi contactați de către coordonatorii echipelor și vor participa la sesiunile de pregătire și instruire. Voluntarii au ocazia de a se alătura eforturilor de organizare a festivalului în diverse departamente: Invitați, Evenimente, Serile FILIT, Casa FILIT 1 și Casa FILIT 2, Casa Young Adult, Comunicare & Promovare, Foto-Video. Printre criteriile de selecție se numără disponibilitatea de timp, cunoașterea uneia sau a mai multor limbi străine, vârsta (+16), experiența anterioară de voluntariat, precum și abilități practice.

FILIT, organizat de Muzeul Național al Literaturii Române Iași și finanțat de Consiliul Județean Iași, este unul dintre cele mai mari festivaluri de literatură din Europa. Printre aspectele remarcate de invitați și presă, dincolo de buna organizare și prezența numeroasă a publicului, se numără și implicarea entuziastă a voluntarilor. Ca în fiecare an, festivalul va reuni sute de invitați, figuri proeminente ale câmpului cultural contemporan internațional: scriitori, traducători, editori, organizatori de festival, critici literari, librari, distribuitori de carte, manageri, jurnalişti, artiști.

Parcare: În apropiere.

Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Iași anunță prezența, în spațiile sale, a expoziției personale de pictură „COOL FACTOR”, semnată de artistul Mocanu Mihai Alexandru.

Prezintă:
Prof. univ. dr. habil. Cristian Ungureanu, prorector al U.N.A.G.E. Iași
Lector univ. dr. Maria Bilașevschi, președinte al U.A.P.R. – Filiala Iași

Galeria de Artă „Studio 7/9” a U.A.P.R. Filiala Iași
Str. Alexandru Lăpușneanu nr. 7–9, Iași

Deschiderea expoziției: duminică 30 august 2026, ora 18:00
Expoziția va fi deschisă în perioada: 30 august-10 septembrie 2026.

„COOL FACTOR

Mit pe LED

Arhetipuri Urbane: Mitul, Eroul și Noul „Cool”

Expoziția curentă propune o incursiune vizuală fascinantă în spațiul unde trecutul imemorial întâlnește prezentul imediat. Folosindu-se de realism, artistul asamblează figurile iconice ale culturii pop actuale, dezvăluind că sub hainele de firmă, ecranele strălucitoare și atitudinea detașată se ascund aceleași structuri mitologice clasice care au guvernat psihicul uman de milenii.

Zeii și Monștrii din spatele ecranelor

Personajele din pop culture pe care le consumăm zilnic nu sunt invenții moderne, ci reîncarnări ale unor arhetipuri străvechi. În pânzele expuse, veți recunoaște privirea pătrunzătoare a rebelului neînțeles, dar și aura hipnotică a umbrei arhetipale. Tensiunea expoziției este alimentată de prezența unor antagoniști legendari, ridicați la rangul de zeități obscure. Hannibal Lecter devine aici întruchiparea monstrului rafinat, un Hades modern a cărui inteligență chirurgicală și maniere impecabile fascinează și terorizează deopotrivă. Alături de el, forțele brute ale subconștientului prind viață: Alienul (Xenomorful), reprezentarea perfectă a coșmarului biologic ancestral, a instinctului pur și a distrugerii absolute, și Predatorul, vânătorul suprem ce readuce în prim-plan mitul titanilor nemiloși care ghidează ordinea sângeroasă a junglei cosmice.

Realismul detaliilor — de la textura metalică a armurilor și luciul organic al creaturilor, până la sobrietatea clinică a costumului lui Lecter — aduce aceste mituri direct în fața privitorului, făcându-le palpabile și tulburător de familiare.

Anatomia eroului contemporan

În contrast cu acești monștri definitorii, natura eroului s-a schimbat radical. Astăzi, eroul nu mai poartă armură strălucitoare, ci își măsoară forțele cu demoni mult mai complecși. Eroismul contemporan expus aici este unul interiorizat, născut din nevoia de a supraviețui în fața prădătorilor moderni sau a propriei naturi întunecate. Fiecare tablou surprinde un moment de introspecție, o secundă de liniște înaintea confruntării cu „monstrul”, dovedind că măreția nu stă în absența fricii, ci în capacitatea de a privi abisul în ochi fără a te lăsa asimilat de el.

Ce înseamnă, de fapt, să fii „cool”?

Conceptul de „cool” — acest Graal evaziv al culturii de masă — nu este doar o temă de reflecție în cadrul acestei expoziții, ci a reprezentat unul dintre principalele motive în selecția personajelor. Artistul a ales în mod deliberat aceste figuri, fie ele solare sau profund întunecate, tocmai pentru magnetismul lor irezistibil și pentru modul unic în care redefinesc noțiunea de atracție estetică.

În mod paradoxal, în această ecuație vizuală, până și antagoniștii precum Lecter sau Predatorul împrumută o estetică a noului „cool”. Aici, a fi „cool” înseamnă stăpânire de sine absolută, o detașare suverană în fața haosului și o siguranță de sine de nezdruncinat. Personajele au fost alese pentru că refuză să facă pe plac lumii; ele emană o forță hipnotică deoarece păstrează o parte din misterul nerezolvat al zeilor și titanilor de altădată. Sunt incluse în expoziție pentru că sunt atemporale, stăpâne pe propriul destin și profund fascinante în perfecțiunea sau cruzimea lor.

Vă invităm să pășiți dincolo de suprafața pânzelor și să descoperiți ce arhetip mitologic — solar sau întunecat — rezonează cu propria dumneavoastră poveste.”

Intrarea este liberă.

Parcare: În apropiere

Muzeul Național al Literaturii Române Iași anunță deschiderea Galeriei M/ M Gallery, o nouă galerie dedicată artei contemporane, găzduită de Casa Muzeelor. Primul proiect expozițional al galeriei este semnat de artista Suzana Dan și poartă titlul „Rănile nu redevin niciodată piele normală”.

Galeria M propune dialogul dintre arte și deschide Casa Muzeelor către scena artistică de astăzi, aducând la Iași artiști importanți, voci emergente și proiecte relevante din România. Galeria își propune să creeze întâlniri între artiști și public, între literatură și imagine, între patrimoniu și creația contemporană.

Pentru primul proiect găzduit de noul spațiu, Suzana Dan prezintă o expoziție construită în jurul ultimilor zece ani din practica sa artistică. Artista descrie demersul ca fiind cea mai sinceră formă de expunere pe care o poate propune „aici și acum”, o incursiune prin cinci camere în care imaginea preia locul cuvântului, iar disconfortul contemplării devine parte a experienței vizitatorului. Titlul expoziției este preluat din poezia „Douăzeci și șase”, din volumul „Carte de bucate pentru hiene mici” de Despina Bădescu (Editura OMG, 2025). Fragmente din acest volum însoțesc, de altfel, textele expoziției, o punte firească între cuvânt și imagine, subordonând-use ideii de dialog pe care M Gallery și-l propune ca misiune.

Vernisajul va avea loc marți, 1 septembrie 2026, ora 18.00, la Galeria M, Str. Vasile Alecsandri nr. 6, Iași. La eveniment vor vorbi artista Suzana Dan, alături de curatoarele galeriei, Petra Carina Stadoleanu și Cezara Moraru.

Suzana Dan, una dintre cele mai cunoscute artiste contemporane, trăiește și lucrează în București. Activitatea ei creativă se desfășoară pe multiple niveluri profesionale, de la cel de artist până la cel de manager cultural, fiind interesată de procesele colaborative și de comunități din diverse arii culturale, mai mult sau mai puțin cunoscute publicului larg. În prezent, coordonează un centru de cultură contemporană, curatoriază expoziții, imaginează proiecte cu și despre oameni și continuă, în paralel, practica sa artistică.

Expoziția „Rănile nu redevin niciodată piele normală” poate fi vizitată la Galeria M, Str. Vasile Alecsandri nr. 6, Iași, în cadrul Casei Muzeelor, în perioada 1–27 septembrie 2026, marcând totodată inaugurarea acestui nou spațiu dedicat artei contemporane, parte a Muzeului Național al Literaturii Române Iași.

Mai multe detalii se află pe site-ul www.muzeulliteraturiiiasi.ro. 

Expoziția poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10:00-17:00 (16:30 – eliberarea ultimului bilet).

Intrarea este liberă.

Parcare: În apropiere.

Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Iași anunță prezența, în spațiile sale, a proiectului expozițional colectiv intitulat „Natură și Poezie”, care reunește lucrările artistelor Otilia Chiriac, Angelica Mirela Pagu și Rodica Postolache.

Prezintă: Prof. univ. dr. Constantin Tofan
Conf. univ. dr. Horia Costin Chiriac

Galeria de Artă „Theodor Pallady” a U.A.P.R. Filiala Iași
Str. Alexandru Lăpușneanu nr. 7–9, Iași

Vernisaj: miercuri 2 septembrie 2026, ora 18:00
Expoziția va fi deschisă în perioada: 1–10 septembrie 2026.

„Cu proiectul „Natură și poezie”, Grupul din Iași “3 for Art”, format din trei artiste vizuale - Otilia Chiriac, Angelica Mirela Pagu și Rodica Postolache - este anul acesta pe simezele Galeriei „Theodor Pallady“ pentru al șaselea an consecutiv. Legătura indestructibilă a acestui grup stă în împărtășirea unei profunde pasiuni pentru artă, dublată pe tot parcursul vieții lor de o rigoare dobândită în profesiunile lor de baza, medicină în cazul Otiliei Chiriac și a Angelicai Pagu și predarea la catedră pentru Rodica Postolache. Dăinuirea legăturii dintre ele se datorează faptului că și-au continuat perfecționarea în domeniul artei prin studii de specialitate la Universitatea Națională de Arte “George Enescu” din Iași, fiind în prezent artiste vizuale profesioniste , membre în U.A.P.R. Concepția lor despre artă are nenumărate puncte comune, în așa fel încât grupul “3 for Art” și-a conceput întotdeauna expozițiile cu o tematică unificatoare puternică. Fiecare artista interpretează tema prin propria prisma stilistică și tehnică.

Anul acesta Otilia Chiriac prezintă o serie de lucrări în acrilice și acuarele grupate sub titlul „Panta rhei”, deoarece motivul acvatic este preponderent în aceste lucrări. Apa ca subiect se pliază perfect pe sensibilitatea și intuiția sa artistică, precum și pe cromatica sa în tonuri șoptite, o cromatică vibrantă, luminoasă, în griuri de o rară subtilitate.

Peisajele sale uneori se schimbă din forma lor recognoscibilă și virează ușor spre o fina abstractizare, încât prin energia și ritmul lor, formele din realitate pot fi intuite doar de un ochi de expert. Acuarelele sale sunt dominate de transparente, luminozitati graduale și raporturi subtile între planuri. Ele sunt o adevărată poezie a departarilor, o lume a irealului transpusa în forme perceptibile, unde inefabilul capătă consistentă vizuală.

Otilia Chiriac dovedește o fascinație puternică pentru natura înconjurătoare, pentru structurile naturale ale pământului, cu un accent de dragoste și grijă pentru păstrarea acestor frumuseți. În toate expozițiile sale se observă latura ecologistă a filozofiei operei sale.

Arta Angelicăi Mirelei Pagu este în „Frumoșii arbori’’ o alchimie între o profunzime de stări de suflet și poetica sa vizuală caracterizată prin transformare, reflecție, reînnoire. Peisajele sale, multe dintre ele cu arbori, departe de a fi o simplă reprezentare, sunt în realitate reflecții personale, meditații delicate despre temporal și atemporal. Siluetele arborilor reflectă simultan cele două lumi: cea vizibilă și cea interioară.

Arta sa este profund cerebrală, peisajele sale fiind semi-abstractizate, natura este reprezentată prin forme geometrice care, alături de cromatica luminoasă, intensă, care îi este proprie, fac din procesul de creație o formă de catharsis— arta devine o eliberare terapeutică a ființei interioare. Cromatica sa te conduce într-un univers de serenitate profundă, de fericire, de tăcere purificatoare, fiind un vehicol și un impuls spre o energie spirituală.

Având și un masterat în sculptură, Mirela Angelica Pagu abordează deseori pânza ca o sculptură obținând structuri dinamice și ritmuri organice. Texturile din picturile sale sunt realizate din multistraturi folosind paste de relief, pentru a obține o iluzie optică și tactilă.

Rodica Postolache vine cu o grafică ilustrând pagini din lirica românească în „Obsedantele lecturi”. Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Nichita Stănescu se regăsesc în grafica sa realizată în penița și laviu, folosind hârtia manuală japoneză kashmir (6 g/m2) tratată pentru a lua culoarea vechimii. Menționată în vasta lucrare a criticului Valentin Ciucă „Dicționarul ilustrat al artelor frumoase din Moldova 1800-2010” ca „pictor, grafician” artista continuă demersul de grafician prin aceste lucrări.

« Grafica Rodicăi Postolache are o notă lirică distinctă provenită și motivată de sentimentul duratei și al emblematicului. Plasticitatea desenului, tușele subtile ca niște umbre, dinamica suprafeței asigura acestor lucrări sensul unor permanente exerciții de admirație față de înaintași și de trecut . » (Valentin Ciucă , 2011)

Intrarea este liberă.

Parcare: În apropiere

Expoziție de grup „ (a) ”

Galeria de Artă „Octav Băncilă” Iași a U.A.P.R. Filiala Iași

5-9 septembrie 2026

Vă invităm la deschiderea expoziției de grup „(a)”, ce va avea loc sâmbătă 5 septembrie, ora 18:00, la Galeria de Artă „Octav Băncilă” a U.A.P.R. din Iași. Expoziția este semnată de artistele Sabina Văduva, Cristina Chiorescu, Diana Păunescu și Cristiana-Emanuela Tărbuc.

Titlul „(a)” pornește de la formula întâlnită frecvent în documentele oficiale — „subsemnatul(a)” — în care litera „a”, plasată între paranteze, marchează posibilitatea formei feminine. Un detaliu aparent neutru al limbajului administrativ devine astfel un simbol al identității feminine și al modului în care genul este înscris, recunoscut și delimitat în plan social. „(a)” devine astfel un indiciu discret al identității, situat între ceea ce este personal și ceea ce este definit prin convenții sociale. Titlul propune o reflecție asupra feminității nu ca imagine fixă sau categorie univocă, ci ca identitate și aduce în prim-plan întrebarea asupra felului în care identitatea feminină este numită, reprezentată și percepută.

Grupul s-a format în urma încheierii studiilor de masterat în grafică, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, în cadrul căreia cele patru expozante urmează în momentul actual studii doctorale. Expoziția reunește artistele și prin interesul comun față de subiectul feminității. Astfel, sunt aduse pe simeze patru discursuri artistice diferite, fiecare onorând propria viziune asupra femeii ca subiect în lucrarea de artă.

În lucrările artistei Sabina Văduva (1999), este explorat modul în care corpul feminin se adaptează, negociază și redefinește spațiile fizice și simbolice care îl condiționează. De la infrastructuri cotidiene ostile la forme istorice sau domestice coercitive, demersul chestionează tensiunea dintre funcționalitate, protecție și constrângere. Așadar, proiectul său expozițional propune o analiză a modului în care mecanismele de discriminare sunt adesea estetizate sau internalizate ca spații sigure. Corpul feminin este reprezentat prin urmare printr-o coregrafie involuntară a resemnării, ca reacție la presiunea structurală a contextului social.

Cristina Chiorescu (1999) propune o viziune asupra feminității într-o serie de lucrări realizate în tehnica acuarelei, pornind de la paradoxul dragostei de sine într-o societate care impune femeilor standarde de frumusețe, comportament și imagine. Ideea de self-love, aparent un îndemn la acceptare, poate deveni o nouă formă de presiune. Lucrările artistei încearcă să recupereze dragostea de sine ca experiență personală și complexă. Roșul vibrant și motivul inimii devin simboluri ale iubirii, suferinței, vulnerabilității și forței. În același timp, estetica roz și elementele asociate tradițional feminității sunt folosite pentru a contesta percepția că ceea ce este feminin este mai puțin important, profund sau valoros. Este propusă o feminitate în care delicatețea, sensibilitatea și frumusețea nu exclud profunzimea, determinarea și puterea.

Feminitatea este redată sub o altă formă de Diana Păunescu (1999), care, prin lucrările sale, explorează subiectul ca stare, aflată între vulnerabilitate, forță și fragilitate. Fragmentele umane surprind momente intense, deformate de mișcare și lumină, în timp ce fragmentele vegetale aduc o dimensiune mai delicată și organică, sugerând frumusețea, efemeritatea și transformarea. Această juxtapunere vizuală subliniază dualitatea naturii feminine, unde tensiunea chipurilor dinamice contrastează armonios cu liniștea simbolică a elementelor florale. Distorsionarea formelor prin intermediul luminii nu face decât să amplifice misterul personajelor, sugerând că identitatea trece printr-un proces continuu de schimbare. Artista reușește să transforme efemerul într-o experiență profund contemplativă, invitând privitorul să descopere straturile ascunse ale sensibilității umane.

Artista Cristiana-Emanuela Tărbuc (1999) aduce subiectul feminității sub o perspectivă construită la intersecția dintre nostalgie, simbolism și observația atentă a cotidianului. Fie prin portret, nud sau obiect, feminitatea apare ca o prezență delicată, aflată într-o relație permanentă cu trecerea timpului. Reprezentările devin, dincolo de valoarea lor concretă, simboluri ale memoriei, intimității și identității feminine. Timpul devine un agent al schimbărilor fizice, materiale dar și spirituale. În lucrările sale, feminitatea este prezentată ca o experiență aflată în continuă devenire, marcată de trecerea timpului și de memoria lucrurilor.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 5-9 septembrie, între orele 12 și 18 (duminică 6 septembrie între orele 12:00 – 16:00), la Galeria de Artă „Octav Băncilă”  a U.A.P.R. din Iași, situată pe Str. Lăpușneanu, nr. 7-9.

Intrarea este liberă.

Parcare: În apropiere

Deschiderea stagiunii aniversare 2026-2027 - Opera 70, la Opera Națională Română Iași se va face cu spectacolul „Il Trovatore” de Giuseppe Verdi. Publicul este invitat la două reprezentații, în 5 și 6 septembrie, de la ora 18.30.

O poveste în care totul pare să ardă: iubirea, gelozia, răzbunarea și dorința de adevăr. Destinele Leonorei, lui Manrico, contelui di Luna și Azucenei se întâlnesc sub semnul unui secret din trecut, într-o lume în care iubirea cere sacrificiu, iar răzbunarea traversează generații.

Verdi transformă această dramă într-o partitură de o forță extraordinară, în care vocile soliștilor și ale corului, alături de orchestră și balet Operei ieșene, conduși de la pupitrul dirijoral de bagheta maestrului David Crescenzi, dau viață unor pagini devenite emblematice pentru istoria operei.

Distribuție:

5 septembrie, ora 18.30

Contele de Luna – Alexandru Constantin

Manrico – Florin Guzgă

Leonora – Elena Moșuc (invitată)

Azucena – Carmen Topciu (invitată)

Ferrando – Ivan Dikusar

Ines – Angelica Solomon

Ruiz – Adrian Ionescu

Un bătrân țigan – Ștefan Linu

Un mesager – Olivian Andrișoae

6 septembrie, ora 18.30

Contele de Luna – Adrian Mărcan (invitat)

Manrico – Teodor Ilincăi (invitat)

Leonora – Paula Iancic (invitată)

Azucena – Carmen Topciu (invitată)

Ferrando – Teodor Busnea

Ines – Angelica Solomon

Ruiz – Ovidiu Manolache

Un bătrân țigan – Ștefan Linu

Un mesager – Olivian Andrișoae

Bilete: https://www.operaiasi.ro/ticketsys-event/il-trovatore-giuseppe-verdi-10/

https://www.operaiasi.ro/ticketsys-event/il-trovatore-giuseppe-verdi-11/

Parcare: În apropiere

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași – FILIT revine în perioada 21-25 octombrie 2026, iar organizatorii dezvăluie o primă listă de invitați ai ediției din acest an. Publicul va avea ocazia să se întâlnească, timp de cinci zile, cu nume importante ale scenei culturale românești și internaționale.

Printre invitați se numără Paul Lynch (laureat al Booker Prize 2023 pentru romanul Cântecul profetului, distins cu multe alte premii internaționale, având cărți traduse în peste 35 de limbi), David Foenkinos (unul dintre cei mai citiți scriitori francezi contemporani, cu un număr impresionant de romane, toate bestselleruri, unele distinse cu importante premii literare și traduse în aproximativ 40 de limbi). Pe scena festivalului vor urca și Parinoush Saniee (sociolog și psiholog, autoarea romanului Cel care mă așteaptă, interzis de două ori în Iran înainte de a deveni un bestseller internațional tradus în peste 26 de limbi și distins cu numeroase premii) și Aleksandar Hemon (scriitor bosniac-american, cu multiple premii mari în palmares, autorul romanelor Proiectul Lazarus sau Omul de nicăieri, co-scenarist al The Matrix Resurrections, al patrulea film din iconica franciză SF).

Lista continuă cu alte nume importante ale literaturii mondiale, traduse în numeroase limbi și recompensate cu premii și distincții de prestigiu: Elena Alexieva (Bulgaria), Éric Chacour (Canada), Yavuz Ekinci (Turcia), Milena Michiko Flašar (Austria), Ramon Gener (Spania), Dinçer Güçyeter (Germania), Hallgrímur Helgason (Islanda), Roskva Koritzinsky (Norvegia), Alexandre Lenot (Franța), Andriy Lyubka (Ucraina), Laura Pariani (Italia), Anna Sólyom (Ungaria), Marek Torčík (Cehia), Hattie Williams (Marea Britanie), Gabriella Zalapì (Elveția).

Dintre autorii români ai ediției din acest an fac parte Gabriela Adameșteanu, Simona Antonescu, Andreea Berechet, Iulian Bocai, Lavinia Braniște, Geanina Cărbunariu, Gilbert Costache, Gelu Duminică, Filip Florian, Delia Grigore, Florin Irimia, Ilinca Mănescu, Mircea Mihăieș, Alex Moldovan, Ana-Maria Negrilă, Ioana Pârvulescu, Florin Pitea, Radu Paraschivescu, Andreea Sterea, Adriana Ștefan, Daniel Timariu, Ioana Unk, Cristian Vicol, Vlad Zografi.

Poeții Andrei Dósa, Silvia Goteanschii, Emanuel Guralivu, Emanuela Ignățoiu-Sora, Vasile Leac, Ciprian Măceșaru, Andrei Novac, Sorina Rîndașu, Codruța Simina, Moni Stănilă se vor întâlni cu publicul în cadrul evenimentelor din perioada 21-25 octombrie 2026.

La FILIT 2026 vor fi prezenți și traducători care fac posibilă prezența autorilor români în librăriile și în circuitul editorial din alte țări și care contribuie esențial la promovarea literaturii române în străinătate: Iulia Badea-Guéritée (Franța), Alexandru Bulucz (Germania), Jan Cornelius (Germania), Anna Kaźmierczak (Polonia), Eva Kenderessy (Slovacia), Joanna Kornaś-Warwas (Polonia), Borja Mozo Martín (Spania), Marian Ochoa de Eribe (Spania), Charlotte van Rooden (Țările de Jos), Andreea Scridon (România/SUA), Imre Szőcs (România).

Ediția de anul acesta include un episod nou al turneului festivalurilor partenere din CELA – Connecting Emerging Literary Artists, inițiativă finanțată prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene, menită să ofere vizibilitate scriitorilor și traducătorilor care scriu în limbi mai puțin prezente pe piețele de carte internaționale. Scriitoarele Anneleen Van Offel (Belgia) și Małgorzata Żarów (Polonia), alături de scriitorii Momchil Milanov (Bulgaria) și Davide Di Lorenzo (Italia) vor dialoga pe scenă cu traducătorii lor, Andreea Bălteanu (neerlandeză), Oana-Andreea Stoe (polonă), Maria Andrei (bulgară) și George Doru Ivan (italiană). Vor fi prezenți la festival și traducătorii din echipa românească: Jessica Bilcec (ucraineană), Ilinca Gângă (spaniolă), George Doru Ivan (italiană), Aleksandra Petrov (sârbă), Andrei Săndulescu (cehă), Mădălina Balea (neerlandeză).

Aceasta este primul anunț privind invitații la FILIT 2026. Lista integrală, care va cuprinde și alți scriitori, manageri culturali, editori, jurnaliști și artiști, urmează să fie făcută publică în perioada următoare.

FILIT este un eveniment anual organizat de Muzeul Național al Literaturii Române Iași și finanțat de Consiliul Județean Iași. Ediția de anul acesta este sprijinită de Primăria Municipiului Iași și se desfășoară sub înaltul patronaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România și sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. Mai multe detalii vor fi publicate pe site-ul www.filit-iasi.ro.

Parcare: În apropiere