Muzeul Național al Literaturii Române Iași împreună cu Asociația ACVO anunță lansarea înscrierilor pentru cea de-a V-a ediție a programului „Rezidențele Șotron”, ce sprijină creația literară pentru copii.

Programul oferă trei rezidențe de creație în orașul Iași, dintre care două pentru autoare și autori din România și una pentru un autor din Ucraina. Participanții trebuie să aibă publicată cel puțin o carte pentru copii. Fiecare rezidență include transport dus-întors, cazare în Iași timp de 30 de zile în perioada mai-iunie 2026 și o bursă în valoare de 4.000 lei.

Termenul limită de înscriere este 20 aprilie 2026. Candidații sunt rugați să transmită un e-mail la adresa muzeul.literaturii@gmail.com cu un CV și o scurtă scrisoare de intenție care să conțină și o descriere a proiectului propus pentru rezidență. Candidații din Ucraina vor trimite materialele în limba engleză.

Pe durata rezidenței (mai-iunie 2026), bursierii au obligația de a susține un atelier de scriere creativă sau storytelling adresat copiilor. La finalul perioadei, fiecare participant va preda un text de minimum două pagini A4 care abordează creativ tema apa – responsabilitate și sustenabilitate.

Inițiat în anul 2022 de MNLR Iași și Asociația ACVO, programul Rezidențele Șotron își propune să susțină literatura contemporană pentru copii și să exprime solidaritate față de scriitorii ucraineni afectați de război. Până în prezent, 12 autori din România și Ucraina au beneficiat de acest sprijin, iar sute de copii din medii vulnerabile au participat la întâlniri cu aceștia. În anul 2026, rezidențele fac parte din programul UNESCO „Iași. Oraș al Literaturii.”

Asociația ACVO, înființată la începutul anului 2018 de compania ApaVital, promovează teme precum protecția mediului, dezvoltarea urbană sustenabilă, spiritul civic, colaborarea și autocunoașterea. Prin proiectele derulate, a distribuit mii de cărți către copiii din zone defavorizate și a creat numeroase biblioteci.

Dosarele de candidatură vor fi evaluate de către un juriu format din reprezentanți ai Muzeului Național al Literaturii Române Iași, iar rezultatele selecției vor fi anunțate în data de 22 aprilie 2026, pe site-ul www.muzeulliteraturiiiasi.ro.

Proiectul „Rezidențele Șotron” este inițiat de Muzeul Național al Literaturii Române Iași, Asociația ACVO și Asociația „Patrimoniu pentru comunitate”, iar partenerii ieșeni de ospitalitate a ediției din anul 2026 sunt Acaju, CUIB, Liceul Teoretic „Varlaam Mitropolitul” și NOIR Coffee Roasters.

În perioada 24 martie-24 aprilie, sunt expuse pe simezele galeriei „Cupola” de la etajul IV al Palatului Braunstein din Iași, lucrări din proiectul multimedial „Muzica Sferelor” [Geometria Secretă a Picturii Europene], semnat de artistul Cristian N. Ungureanu.

Există, ascunsă în straturile fiecărei mari capodopere, o geometrie tăcută, un sistem proporțional pe care vechii maeștri îl cunoșteau și îl cultivau cu rigoare aproape matematică.

În noua sa expoziție găzduită la Cupola Palatului Braunstein, artistul vizual Cristian N. Ungureanu propune o incursiune rară în această arhitectură invizibilă: lucrările sale reconstituie schițele compoziționale, în „metru Antic", ale unor opere de referință ale patrimoniului european, de la icoana „Sfânta Treime" a lui Rubliov, la plafonul Capelei Sixtine a lui Michelangelo, și până la modulul geometric al Coloanei lui Brâncuși.

Intitulate „Pagini de jurnal", pânzele evocă laviurile și desenele în sepia ale atelierelor din trecut, acele „anatomii" compoziționale și simbolice pe care maeștrii le construiau înainte de a porni la drum cu pensula.

Parcare: În apropiere

Cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, Muzeul Național al Literaturii Române Iași organizează expoziția temporară Iubirea de teatru, dedicată tuturor celor care dau viață scenei: actori, regizori, scenografi, profesori și critici. Un mod de a le mulțumi pentru pasiunea și munca prin care transformă teatrul într-o experiență magică.

Lumea pe care o creează pe scenă nu este una mică, ci una plină de sens. Așa cum spunea Al. Davila: „Actorul e un microcosmos. Acest microcosmos palpită într-un alt microcosmos, ceva mai mare – teatrul.” În spatele fiecărui spectacol stau emoții, speranțe și multă dăruire din partea tuturor celor implicați. Dincolo de ceea ce vedem pe scenă, rămân poveștile din culise. Scrisori, manuscrise, cărți de memorii sau de critică teatrală ne dezvăluie munca nevăzută, dar și legăturile de prietenie și respect dintre artiști. Toate vorbesc, în felul lor, despre o dragoste profundă pentru cea de-a treia artă, teatru.

Expoziția, curatoriată de Laura Terente, aduce mai aproape de public aceste mărturii: scrisori, gânduri și amintiri semnate de personalități precum Agatha Bârsescu, Petre Comarnescu, Constantin Nottara sau Aristizza Romanescu, alături de mulți alții care au contribuit la frumusețea artei teatrale.

Vă invităm să descoperiți această lume și să simțiți Iubirea de teatru  la Colecția „Istoria teatrului românesc”, în perioada 27 martie – 27 iunie 2026, de marți până duminică, între orele 10:00-17:00 (16:30 – eliberarea ultimului bilet).

Ziua Mondială a Teatrului, celebrată anual pe 27 martie din 1961 la inițiativa Institutului Internațional de Teatru (ITI), pune în lumină forța artei scenice de a uni oameni, culturi și comunități indiferent de bariere.

În 2026, mesajul internațional este semnat de Willem Dafoe, care subliniază rolul vital al teatrului într-o lume tot mai divizată, controlantă și violentă. El îndeamnă artiștii să nu lase teatrul să devină doar divertisment comercial superficial sau arhivă rigidă a tradițiilor, ci să-și păstreze puterea de a conecta, de a pune întrebări profunde despre direcția umanității și de a hrăni imaginația unui viitor dorit.

În România și în lume, ziua este marcată prin spectacole speciale, lecturi publice, evenimente gratuite și manifestări care readuc arta scenicului în centrul atenției publice.

Parcare: În apropiere

Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași, în colaborare cu Societatea de Avocați „Șerban & Asociații”, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași, organizează la parterul Palatului Braunstein, vernisajul expoziției „Capricii și delicii”, semnată de artistul Tudor Banuș. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 28 martie 2026, de la ora 11:00.

Expoziția propune o întâlnire cu un univers vizual dens, în care desenul devine instrument de observație fină și comentariu inteligent asupra lumii.

Lucrările lui Tudor Banuș se disting prin precizia detaliului și rigoarea compoziției, care transformă scenele aparent familiare în construcții surprinzătoare, încărcate de sensuri și nuanțe. Fără a miza pe efecte facile, artistul construiește imagini care solicită privirea și cultivă o relație atentă cu privitorul.

„Capricii și delicii” aduce în fața publicului o selecție relevantă pentru direcțiile sale de creație, punând în evidență coerența unui demers artistic matur și, în același timp, deschis interpretării.

Lucrările vor fi prezentate de prof. univ. dr. Adrian Stoleriu și prof. univ. dr. Petru Bejan, remarcabile personalități ale mediului academic românesc.

Vernisajul este deschis publicului larg, iar organizatorii invită iubitorii de artă să participe la acest eveniment deosebit, care pune în lumină creația unui artist de prim rang al artei contemporane.

Program de vizitare: 9:00 - 16:30 (ultimul bilet), miercuri - duminică.

Parcare: În apropiere

Galeria DANA vă invită la deschiderea expoziției „YAP: DIRECȚII POSIBILE”, care va avea loc miercuri, 1 aprilie, ora 18:00, str. Prof. Cujbă, nr.17, Iași. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 1–30 aprilie 2026.

Curatoriată de Smaranda Bostan și Maria Bilașevschi, expoziția marchează un moment aniversar al proiectului YAP, propunând o privire retrospectivă și analitică asupra parcursului unor artiști formați în mediul academic ieșean.

Născut în 2016 din dorința de a oferi un fundament tinerilor artiști aflați la pragul dintre ucenicie și consacrare, proiectul YAP funcționează ca un catalizator al excelenței. Miza sa profundă fiind explorarea binomului subiectivitate-valoare, invitând privitorul să descopere, alături de artist, acele repere care definesc calitatea actului plastic astăzi. YAP nu doar descoperă talente, edifică destine, transformând potențialul academic în certitudine culturală.
Structurat sub forma unei suite de zece expoziții personale desfășurate pe parcursul a zece ani, expoziția YAP: DIRECȚII POSIBILE este un mecanism de observare diacronică a fenomenului artistic contemporan.
Expoziția aniversară ce reunește lucrări semnate de Aurel Asanache, Ionuț Filimon, Alexandra Floarea, Tatiana Melnic, Cezara Moraru, Diana Păunescu, Laura Pricope, Alexandru Racu, Cristiana Tărbuc și Aris Nox (Tureac) depășește granițele unei simple celebrări, devenind un studiu de caz esențial pentru dinamica artei naționale actuale. (Maria Bilașevschi)

Publicul este invitat să descopere o diversitate de direcții artistice, reunite sub semnul unui proiect care, de-a lungul timpului, a susținut afirmarea și consolidarea unei noi generații de artiști.

Intrarea este liberă.

Parcare: În apropiere

În 2026 se împlinesc 150 de ani de existență a teatrului evreiesc la nivel mondial, 150 de ani de la primele reprezentații ale primei trupe de teatru care a jucat în limba idiș (înființată de Avram Goldfaden, în 1876, la Iași). Cu acest prilej, și având în vedere prezența Muzeului Teatrului Evreiesc în România în structura Casei Muzeelor, deschidem o expoziție foto-documentară dedicată actorilor Sarina Krauss și Fritz Braun, angajați ai Teatrului Evreiesc de Stat din Iași între 1952-1962, apoi ai Teatrului Fantasio din Constanța.

Sarina Krauss (16 aprilie 1934 – 27 august 2013) și Fritz Braun (28 decembrie 1932 – 9 martie 1995) au fost mai întâi colegi la Teatrul de Animație Licurici din Bacău, pe urmă la Teatrul Evreiesc de Stat din Iași, pe urmă la Teatrul Fantasio din Constanța. Spre sfârșitul anilor 50, din colegii au devenit și soț și soție, iar unicul lor fiu, Hardy, a venit pe lume în ziua de 31 ianuarie 1963, ziua în care s-a desființat TES Iași.

Cât au jucat la teatrul evreiesc, din pricina staturii, dar și a tinereții lor, primeau frecvent roluri de copii și adolescenți: „Jucând un copil, Sarina Kraus a dovedit sensibilitate și capacitate de a adânci un personaj.”; „Celălalt personagiu important al piesei, Mașenca, este interpretat cu talent de Sarina Kraus. Reușite sunt mai cu seamă momentele de ingenuitate ale fetiței, de suferință copilărească și de vioiciune.”; „E un merit incontestabil al teatrului și în special al tov. Izo Shapira (n.m. – directorul TES Iași), faptul că pe scenă apar mereu cadre noi de actori, elemente tinere care promit – cum sunt Sarina Kraus și Fritz Braun – precum și faptul că se urmărește în acelaș timp perfecționarea continuă a artiștilor și în domeniul direcției de scenă.”.

Sarina, cu deosebire, era adesea distribuită în spectacolele din repertoriul evreiesc și primea cronici elogioase pentru interpretările ei: „Sarina Kraus a creionat personajul cu expansivitate și spontaneitate.”; „De efect pentru desăvârșirea ansamblului spectacolului au fost și dansurile executate de Nuți Grunea ca și cântecul lui Sarina Krauss.”

După cum, lui Fritz Braun i s-a potrivit mai bine teatrul de revistă, făcând o carieră frumoasă la Constanța: „Foarte amuzant, Fritz Braun. El a demonstart știința spunerii și expunerii cupletelor, a schițat pitoresc variate tipuri comice.”; „În Săracu Gică a fost distribuit în două roluri realizate cu mijloace comice de cea mai fină substanță.”.

Tot succesul de la Teatrul Fantasio i-a adus lui Fritz Braun și rolurile din cele două filme: B.D. la munte și la mare, 1971 și Nu filmăm să ne amuzăm, 1974. În cel de-al doilea, într-un rol episodic, apare și Sarina Braun.

*

Expoziția este amenajată în Sala Interactivă a Muzeului Teatrului Evreiesc în România, devenind astfel parte a circuitului de vizitare. Vor fi aduse pentru prima dată în fața publicului fotografii originale cu cei doi actori (portrete, instantanee din timpul spectacolelor sau imagini de familie), programe de sală ale TES Iași și ale Teatrului Fantasio, manuscrise cu cântece transcrise din idiș și fragmente din piesele în care au jucat Sarina Krauss și Fritz Braun. Cadrul pentru toate acestea sunt pereții tapetați cu afișe, care invită vizitatorul la o incursiune aproape „nesfârșită” în lumea teatrului evreiesc și a repertoriului său.

„Reconstituiri – Sarina Krauss și Fritz Braun” va fi vernisată în 5 aprilie 2026, la ora 15.00, avându-l ca invitat pe fiul actorilor, Hardy Braun, care va veni special din Canada pentru a sărbători alături de noi cei 150 de ani de teatru evreiesc și, implicit, sau mai ales, cei 10 ani în care părinții lui au interpretat personaje în piesele din repertoriul Teatrului Evreiesc de Stat din Iași. Expoziția poate fi vizitată la Casa Muzeelor în perioada 7 aprilie – 31 decembrie 2026, de marți până duminică, în intervalul orar 10:00-17:00 (16.30 – eliberarea ultimului bilet de vizitare).

*

„Reconstituiri – Sarina Krauss și Fritz Braun” este al treilea proiect expozițional din seria celor dedicate Muzeului Teatrului Evreiesc în România, după cel din 2024, despre Max Tărnăuceanu, și cel din 2025, despre Marcel Finchelescu. Ideea acestei expoziției anuale este de a readuce în atenția publicului un artist al scenei evreiești, și în mod special a actorilor care au jucat pe scena Teatrului Evreiesc de Stat din Iași.
Curator: Nicoleta Dabija
Concept expozițional: Corina M. Irimiță
Concept afiș: Radu Neacșu

Expoziția poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10:00-17:00 (16:30 – eliberarea ultimului bilet).

Intrarea este liberă.

Parcare: În apropiere.

Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România, organizează în perioada 7 aprilie – 1 mai 2026, la Muzeul Unirii din Iași, expoziția „Față în Față. Începuturi”, semnată de Anca Pașa Deaconu.

Membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, profesor de Arte vizuale la Palatul Copiilor și Colegiul Național de Arte „Regina Maria” din Constanța, Anca Pașa Deaconu are în portofoliu numeroase expoziții personale și peste 100 de expoziții de grup, fiind recompensată, pe parcursul activității sale artistice, cu numeroase premii și distincții, precum Premiul pentru performanță la nivel național, UAPR - Filiala Constanța Unu (2011); Premiul pentru Artă fotografică, în cadrul Expoziției de artă vizuală „Careu de dame”, ediția a VI-a, UAPR, Filiala Iași (2021); Premiul pentru Artă fotografică (tehnică mixtă), în cadrul Expoziției de artă vizuală „Portret și autoportret”, ediția a IV a, UAPR, Filiala Iași (2022).

„Invităm publicul la Muzeul Unirii din Iași, să se bucure de patrimoniul de istorie modernă, dar și de arta contemporană”, afirmă Andrei Apreotesei, manager Palatul Culturii – Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.

Continuând seria evenimentelor culturale inspirate de sculptorul Constantin Brâncuși, la 150 de ani de la nașterea sa, artista Anca Pașa Deaconu revine la Iași, prezentând o amplă expoziție de fotografie, video, instalație, obiect și vestimentație experimentală. Acest demers expozițional se integrează în sfera preocupărilor sale artistice și de documentare, pentru cercetarea doctorală, care a cuprins peste 20 de expoziții personale de pictură, grafică, colaj, obiect, fotografie, video și instalații desfășurate în diferite orașe din țară, printre care Constanța, Timișoara, Târgu-Jiu, Craiova, Iași, Buzău, Ploiești, Tulcea, București.

Curatoriată de artistul vizual Ciprian Romaniuc, expoziția este structurată pe trei paliere, care corespund tot atâtor spații de expunere, fiecare cu propria identitate vizuală și simbolică și care se coagulează la nivelul întregului concept.

Vernisajul va avea loc marți, 7 aprilie 2026, începând cu ora 17.00, în prezența criticului de artă Mimi Necula.

Expoziția poate fi vizitată până pe 1 mai 2026, la Muzeul Unirii, deschis de vineri până duminică (exceptând sărbătorile legale), între orele 10.00 și 17.00.

Intrarea este liberă la vernisaj.

Parcare: În apropiere

Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Iași, în parteneriat cu Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași – Facultatea de Arte Vizuale și Design și Biblioteca Academiei Române din Iași, anunță prezentarea, în spațiile sale, a proiectului expozițional intitulat „TRANS/puneri”, semnat de studenții Departamentului Sculptură din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași.

Finisaj: vineri, ora 18:00

Coordonator proiect: Leontin Păun

Galeria de Artă „Studio 7/9” a U.A.P.R. Filiala Iași
Str. A. Lăpușneanu nr. 7–9, Iași

Expoziția va fi deschisă în perioada 10–20 aprilie 2026, la Galeria de Artă „Studio 7/9”, str. A. Lăpușneanu nr. 7–9, Iași, iar în perioada 10 aprilie – 10 mai 2026 la Biblioteca Academiei Române din Iași.

Expoziția reunește lucrări realizate de studenți, explorând transpuneri în materiale specifice sculpturii, precum lemnul, piatra, ceramica, materialele hidrofile și turnarea în metale neferoase.

Lucrările prezentate propun o varietate de abordări plastice, de la studii de formă și volum până la intervenții contemporane asupra materiei, reflectând atât procesul de lucru, cât și direcțiile individuale ale studenților.

Intrarea este liberă.

Parcare: În apropiere

Între 12 și 30 aprilie, la Galeria „i” a Centrului de Studii Europene, puteți vedea expoziția Mihaelei Crăciun, intitulată „Topografii dintr-un timp nerostit”. Vernisajul va avea loc în 15 aprilie, de la ora 16.00.

Prof. dr. Ofelia Huțul, cercetător științific:

„Expoziția personală semnată de artistul vizual Mihaela Crăciun, cu titlul simbolic <Topografii dintr-un timp nerostit> se configurează ca un demers plastic de o remarcabilă coerență conceptuală, în care artista, care este membră în Uniunea Artiștilor Plastici Din România Uniunea Artiștilor Plastici Din România - Filiala Iași (una dintre cele mai solide și exigente structuri ale mediului artistic românesc), - propune o veritabilă cartografiere a invizibilului. Lucrările sale nu descriu realitatea, ci o reconfigurează în plan sensibil, construind un teritoriu intermediar între percepție și intuiție, între memorie și revelație.

Seria expusă se distinge printr-o tensiune fertilă între gestualitatea controlată și spontaneitatea materiei, artista operând cu acrilic fluid într-o manieră care evocă transparențele acuarelei, dar fără a pierde consistența stratificărilor. Suprafețele picturale devin astfel câmpuri de interferență, unde tehnici precum stropirea, monotipia sau amprentarea rămân deliberat vizibile, asumate ca urme ale unui proces viu, aproape performativ. Această expunere a gestului conferă lucrărilor o autenticitate imediată, o vibrație internă ce depășește simpla reprezentare.

În lucrarea Sinapse artista sugerează o rețea latentă de conexiuni, o arhitectură subtilă în care energiile, aparent disparate, sunt puse în relație prin filamente fragile, dar tensionate. Imaginea capătă valențe aproape neuroplastice, evocând ideea unei conștiințe extinse, în perpetuă reconfigurare.

Apoi: Portal deschide, la rândul ei, un câmp de tranzit simbolic: nu atât o trecere explicită, cât o invitație la transgresiune. Cromatica și dinamica formelor induce senzația unei fisuri în țesătura realului, un prag instabil între <aici> și <dincolo>.

În lucrarea Ecouri, discursul plastic se interiorizează, devenind o reverberație a unui fond metafizic greu de numit. Aceasta pare să provină dintr-o zonă a subconștientului profund, unde imaginile nu sunt construite, ci emerg, ca niște reziduuri ale unui vis neterminat. Merită amintită și piesa: În albastru, ce explorează registrul afectiv al culorii, albastrul devenind aici nu doar dominant cromatic, ci și mediu psihic. Apoi Reverberațiile autoarei construiesc un spațiu al gândului fragmentat, al unei melancolii difuze, în continuă mișcare.

Un punct nodal al expoziției este Inima universului, în care vizualizăm o compoziție ce gravitează în jurul unui <centru de forță> care amintește, parcă, de o geneză simbolică. Energia iradiază concentric, sugerând un început perpetuu, parcă o <naștere> diferită a formelor.Într-un registru peisagistic transfigurat, Susur de ape propune o viziune edenică filtrată printr-un limbaj plastic contemporan. Fluiditatea și transparențele construiesc o atmosferă aproape tactilă, în care natura devine o stare, nu un loc. Iar lucrarea Între cer și ape amplifică această dimensiune, plasând privitorul într-un spațiu liminal, la marginea perceptibilului. Este un peisaj al tensiunii existențiale, în care verticala și orizontala nu se mai echilibrează, ci se confruntă. În Rădăcini este reprezentată finalitatea reflecției asupra apartenenței și continuității, căci sugerează existența unor legături invizibile ce transcend timpul istoric. Rețeaua fină de forme evocă o genealogie simbolică, o memorie arhetipală ce unește individul cu origini îndepărtate, aproape mitice. Punctăm și Acvatic, care destabilizează percepția convențională asupra lumii subacvatice, propunând un univers inversat, unde adâncul devine spațiu de expansiune, nu de limitare. E o explorare a necunoscutului, dar și o metaforă a imersiunii în sine. Iar despre lucrarea: Lumină și întuneric am putea sublinia că, aici, la artistă, contrastul devine principiu constructiv. Polaritățile nu sunt doar opuse, ci interdependente, generând o tensiune vizuală de mare intensitate, în care fiecare element își definește existența prin celălalt. Apoi, în Analogii, Mihaela Crăciun introduce o dimensiune relațională subtilă: firele unduitoare care traversează compoziția par să lege nu doar forme, ci sensuri, valori, destine. Este o meditație asupra corespondențelor invizibile care structurează existența. Privind Între vis și realitate, putem spune că autoarea surprinde acel moment fragil al trezirii, când conștiința oscilează între două regimuri de realitate. Imaginea este instabilă, aproape volatilă, dar tocmai această precaritate îi conferă forța poetică. Deși numărul exponatelor este mai mare, voi mai supune atenției doar lucrarea Mai este posibil, încă, <dincolo>, care introduce o notă de interogație metafizică, sugerând un spațiu de purificare sau tranziție, un posibil purgatoriu conceptual, în care limitele existenței sunt reexaminate.

Ca atare, cromatica ansamblului expozițional se remarcă printr-o orchestrare atentă a contrastelor cald-rece, articulate într-o ritmicitate internă bine controlată. Nuanțele, departe de a fi decorative, devin purtătoare de tensiune și sens, contribuind la dinamica întregului discurs vizual.

În ansamblu, Topografii dintr-un timp nerostit este o expoziție de o certă maturitate artistică, care nu doar confirmă, ci amplifică direcția deja conturată a pictoriței. Se remarcă o evoluție spectaculoasă, atât în rafinamentul limbajului plastic, cât și în profunzimea demersului conceptual. Parcursul expozițional produce o dublă reacție: o energizare subtilă a privitorului și, simultan, o orientare a reflecției către o dimensiune spirituală.Este, fără îndoială, o expoziție care merită nu doar văzută, ci parcursă cu disponibilitate interioară, constituindu-se într-o experiență estetică ce depășește vizibilul și se insinuează, discret, în zona unei meditații asupra ființei.”

Intrarea este liberă.

Parcare: În apropiere

Ingrid Beatrice Coman-Prodan va deschide la Galeria de Artă Absida o expoziție personală de pictură, intitulată „Lumina care ne locuiește”, o meditație vizuală asupra luminii interioare, a memoriei și a spațiului afectiv.

Vernisajul expoziției va avea loc în 15 aprilie, la ora 17.00. Prezintă: Maria Bilașevschi.

Intrarea este liberă.

Parcare: În apropiere

Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Iași, organizează în perioada 19 aprilie – 31 mai 2026, la Muzeul Unirii din Iași, expoziția de pictură „Tăcerea dintre chipuri”, semnată de artistul ieșean Sebastian Frost.

Expoziția reunește aproximativ 20 de lucrări – portrete și peisaje cu accente introspective – construind un univers vizual marcat de liniște, fragilitate și profunzime. De altfel, întregul conceptul expozițional se înscrie în direcția Slow Art, o abordare artistică ce propune o relație diferită între privitor și operă: mai puțină grabă, mai multă prezență. În acest context, lucrările lui Sebastian Frost devin spații de reflecție, în care emoția este sugerată discret, iar tăcerea capătă valoare expresivă.

Chipurile reprezentate nu caută efectul imediat, ci invită la o întâlnire interioară, în timp ce peisajele completează această experiență printr-o atmosferă calmă și echilibrată. Expoziția propune astfel o ruptură de ritmul cotidian, oferind publicului ocazia de a privi, de a simți și de a înțelege în profunzime. Într-o epocă dominată de imagine rapidă și supraîncărcare vizuală, „Tăcerea dintre chipuri” devine o invitație la încetinire și la redescoperirea privirii conștiente.

„Continuăm seria expozițiilor de artă contemporană în spațiile Muzeului Unirii din Iași, de această dată invitând publicul să se bucure de creațiile semnate de artistul vizual ieșean Sebastian Frost”, afirmă Andrei Apreotesei, manager Palatul Culturii – Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.

Sebastian Frost este cunoscut pentru lucrările sale figurative cu accente contemporane. Practica sa artistică explorează relația dintre prezență, tăcere și imperfecțiune, într-o estetică apropiată de sensibilitatea Slow Art și de filosofia wabi-sabi. Lucrările sale au fost prezentate în expoziții recente în Iași și București, fiind apreciate pentru autenticitatea expresiei și forța emoțională.

Vernisajul va avea loc în data de 19 aprilie 2026, ora 15.30, în prezența artistului și a invitaților. Expoziția poate fi vizitată până pe 31 mai 2026, de vineri până duminică, în intervalul orar 10.00 – 17.00 (ora 16.30, ultima intrare).

Intrarea este liberă la vernisaj.

Parcare: În apropiere

Căpșunari, badante, culegători de sparanghel, brain drain, „la muncă în străinătate” sunt câteva dintre asocierile rapide pe care le facem când ne gândim la migrația românilor.

Aproximativ 5.7 milioane de români trăiesc în afara granițelor, conform estimărilor oficiale. România are una dintre cele mai mari diaspore raportate la numărul de cetățeni rămași în țară. Fenomenul migrației românilor este unul dintre cele mai complexe fenomene sociale din ultimii 35 de ani, cu implicații economice, socio-demografice și emoționale.

Dincolo de statistici, există povești de viață, adaptare, pierdere, bucurii mici și mari, succes, identități refăcute, familii părăsite și reconstruite în tot felul de forme.

În cadrul ediției a cincea #rmhffest, în programul festivalului se va deschide expoziția PLECAT, proiectul fotografului Cosmin Bumbuț și al jurnalistei Elena Stancu, cel mai amplu proiect documentar despre diaspora românească. Expoziția cuprinde instalații, fotografii și fragmente de reportaj realizate în 12 țări europene, în comunitățile în care trăiesc și muncesc românii plecați.

Cosmin Bumbuț și Elena Stancu au călătorit cu o autorulotă prin Europa și au documentat viața de zi cu zi a migranților. În ultimii șase ani și jumătate au fost în 12 țări și au publicat peste 130 de reportaje despre muncitorii sezonieri din Germania, doctorii și asistentele din Anglia, angajații în turism din Portugalia, fermierii din Norvegia, electricienii navali din Danemarca, cercetătorii din Suedia, studenții din Olanda, femeile care lucrează la curățenie în Spania sau care îngrijesc bătrâni în Italia.

PLECAT explorează ce înseamnă să trăiești între lumi, dar și modul în care migrația transformă nu doar indivizii, ci și societatea românească. Într-un context politic tensionat, în care votul românilor din diaspora a generat diviziuni profunde în societate, această expoziție propune o privire intimă și nuanțată asupra vieților celor plecați – o cronică vizuală a celui mai important fenomen social din România postcomunistă.

Proiectul PLECAT a fost nominalizat în 2025 la True Story Award, în 2023 la European PressPrize, a primit un fellowship de la Pulitzer Center în 2021 și mai multe premii românești de fotografie și jurnalism. În 2025, a fost expus la Muzeul de Artă din Cluj în cadrul TIFF, în 2024 la Muzeul Țăranului Român din București și la Literaturhaus Berlin, în 2021 la Bienala de Arhitectură de la Veneția (pavilionul României) și în perioada martie-aprilie 2026 la Muzeul Național de Artă Contemporană/MNAC.
____________________
„Plecat este cel mai dificil și cel mai lung proiect la care am lucrat vreodată”, spune fotograful Cosmin Bumbuț. „În ultimii șase ani am lucrat zi de zi la acest proiect și am călătorit cu o autorulotă dintr-o comunitate în alta, departe de prieteni și de familie, cu sentimentul că devenim, la rândul nostru, parte din diaspora pe care o documentăm. Ne-am înstrăinat, la fel ca oamenii despre care scriem și pe care îi fotografiem. Dar am simțit o responsabilitate uriașă să spunem aceste povești și să recuperăm o istorie a migrației care altfel riscă să rămână nevăzută.”
_____________________
Vernisajul expoziției PLECAT va avea loc vineri, 24 aprilie, de la ora 18:30, la Palatul Braunstein

Sâmbătă, 9 mai 2026, de la ora 13:00, Elena Stancu și Cosmin Bumbuț vor susține un tur ghidat al expoziției PLECAT.

Expoziția PLECAT va putea fi vizitată în intervalul 24 aprilie - 9 mai 2026, conform orarului de vizitare al Palatului Braunstein.
_____________________
Expoziția PLECAT este un proiect Teleleu /teleleu.eu
Susținut de UniCredit Bank, Epson
Partener: Hotnews.ro
Partener local: Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași
_____________________
Romanian Mental Health Film Festival este primul festival de film din România dedicat sănătății mentale. Construim contexte cât mai accesibile în care să discutăm despre importanța sănătății mentale pentru indivizi și comunități, deoarece credem că filmele pot declanșa astfel de conversații.
_____________________
Dacă îți place festivalul nostru și vrei să ne susții, găsești aici toate detaliile: https://www.rmhffest.ro/ro/sustine

Intrarea este liberă!

Parcare: În apropiere

Facultatea de Interpretare, Compoziție și Studii Muzicale Teoretice din cadrul UNAGE Iași, organizează în perioada 2-4 Mai 2026, în sala „Eduard Caudella”, un masterclass de pian, susținut de pianistul ŁUKASZ DĘBSKI.

ŁUKASZ DĘBSKI și-a finalizat studiile cu distincție la Academia de Muzică din Cracovia, la clasa de pian a profesorului Stefan Wojtas. După obținerea masteratului, a urmat studii postuniversitare de perfecționare în muzică de cameră cu profesoara Janina Romańska-Werner, pe care le-a finalizat în 2005. În 2016, a obținut titlul de Doctor în Arte.

De-a lungul carierei sale, a primit numeroase premii și distincții. În 2005, la un concurs internațional de la Tódź, a primit premiul pentru Acompaniator remarcabil. În 2008, a fost premiat pentru o interpretare remarcabilă la pian în cadrul unui concurs internațional de oboi.

În 2011, a fost din nou onorat ca pianist remarcabil la un concurs internațional de oboi de la Tódź și, împreună cu oboista Monika Kucharczyk, a câștigat premiul al treilea la cea de-a 20-a ediție a Lions European Music Competition în Maastricht. În 2012, a primit o diplomă de recomandare pentru acompaniament excelent la ediția a șasea a Concursului Internațional de Muzică „Michat Spisak” de la Dabrowa Górnicza. În 2013, a fost distins pentru performanța sa profesională la pian la ediția a șasea a Concursului Internațional de Muzică „Dmytro Bida” de la Lviv. În 2015, a primit o diplomă de pianist remarcabil la concursul „Pro Bohemia” de la Ostrava. În 2016, a primit premii la două evenimente prestigioase: ediția a șaptea a Concursului Internațional de Muzică „Dmytro Bida” de la Lviv și ediția a unsprezecea a Concursului Internațional „Instrumente de suflat” de la Jastrzębie-Zdrój.

A colaborat cu oboiști renumiți, printre care Yeon-Hee Kwak, Jerzy Kotyczka, Emanuel Abbühl, Arkadiusz Krupa, Ivan Podyomov și Diethelm Jonas.

Coordonator proiect: Lector univ. dr. Ioana Stănescu

Parcare: În apropiere

Malleus Maleficarum | Arts

Nu tot ceea ce a fost îngropat în istorie a dispărut. Unele lucruri au fost doar redenumite și continuă să ne bântuie, să ia forme mutante, să se infiltreze în cotidian până când ajungem să le interiorizăm ca fiind normale.

Malleus Maleficarum (Ciocanul Vrăjitoarelor) pornește de la infama carte din 1487, care a sistematizat suspiciunea, a codificat violența și a justificat persecutarea presupuselor vrăjitoare. Astfel a fost construită o structură de putere bazată pe frică și obediență profund interiorizată, ale cărei ecouri persistă până astăzi. Această expoziție deschide acea rană și privește în interiorul ei.

Prin lucrările artiștilor invitați, expoziția Malleus Maleficarum propune o radiografie a sistemelor actuale de putere și deschide un spațiu de conștientizare, contestare și transmutare.

Artiști: Lea Rasovszky (RO) | Tudor Ciurescu (RO, CH) | Radu Belcin (RO) | Bianca Mann (RO) | Mihai Negru (RO) | Elena Urucatu și Carlos Maté (RO, ES) | Lynne Hocking (SCT) | Ghassan Naji (CAN)

Curator: Marlene Herberth

Arhitectură expozițională: Atelier VRAC

Producție: KraftMade

Locație: Palatul Braunstein

rcw.ro

Intrarea este liberă!

Parcare: În apropiere

Possible Selves | Innovation & Digital, între 13 și 24 mai la Galeria Artep.

Viitorul nu mai este o proiecție îndepărtată, ci un câmp de posibilități care se construiește continuu prin tehnologie, memorie și imaginație. În practica lui Arturo Arvizu, inteligența artificială devine un instrument de explorare, nu o ruptură de pictură, ci o extensie a unui demers artistic centrat pe corp, identitate și prezență.

Rezultatul este o serie de scenarii speculative, proiecții ale unor vieți posibile, în care viitorul apare ca un spațiu de negociere între date, imaginație și experiență. Lucrările propun un dialog între pictură, video și instalație, unde gestul artistic coexistă cu procesele algoritmice, iar imaginea rămâne deschisă interpretării.

Privitorul este invitat să intre în acest sistem și să devină parte din el. Nu mai asistă pasiv, ci contribuie la activarea unor viitoruri temporare, trăite intens și apoi abandonate, asemenea unor fragmente de memorie.

În acest context, expoziția lui Arturo Arvizu propune o reflecție asupra modului în care ne raportăm la identitate, comunitate și timp, într-o lume în care tehnologia nu este nici celebrată, nici respinsă, ci integrată critic în procesul artistic.

Artist: Arturo Arvizu

Curator: Cristiana Ursache

Locație: Artep

rcw.ro

Intrarea este liberă.

Parcare: În apropiere